Omul potrivit la jobul nepotrivit

Uită-te bine la oamenii dintr-un birou. Câți dintre ei se află în postul potrivit cu talentul pe care îl au? Câți dintre ei (sau dintre șefii lor) și-au pus vreodată această problemă, cu toate că ea influențează atât de mult împlinirea unei persoane și valoarea pe care o aduce unei echipe?

În România, 80% din absolvenții de facultăți profesează în cu totul alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit (Aracis, 2013) iar dintre cei 20% care chiar ajung să activeze în profesia învățată, probabil jumătate sunt potriviți pentru ea și restul au ales-o pentru că „e sigură”, „se câștigă bine”, „era pe val”, „așa a insistat mama”, „așa a fost să fie” etc. Dar nici în alte țări lucrurile nu stau prea diferit de vreme ce jumătate dintre toți angajații din lume își urăsc jobul, conform unui sondaj realizat acum câțiva ani de Gfk și site-ul de recrutare monster.com. Americanii par să fie cei mai înverșunați (numai 53% se bucură de ceea ce fac) iar canadienii par să aibă cea mai fericită forță de muncă (64% își plac slujba).

Orientarea vocațională și consilierea în carieră devin tot mai importante și de aceea sistemele de educație avansate le iau foarte în serios.  În mod normal, orice persoană ar trebui să aibă parte de consiliere vocațională în jurul vârstei de 16-18 ani, dar procesul e binevenit oricând un adult vrea să evolueze sau să facă o schimbare în carieră. Consilierea vocațională începe cu o evaluare psihologică care te ajută să înțelegi „prin ce” și „unde” poți face o diferență:

 

Potențialul cognitiv - care sunt resursele tale cognitive și ce tip de inteligență te definește (verbală, numerică sau figurală)?

Chiar dacă IQ-ul nu poate garanta succesul viitor, el rămâne cel mai bun predictor pentru performanță (35% din predicția performanței). Exista 2 tipuri de inteligență: inteligența fluidă (înnăscută) și inteligența cristalizată (dobândită, cunoștințele asimilate) iar majoritatea populației are inteligența generală (fluidă plus dobândită) la un nivel mediu (IQ cuprins între 85 și 115). Numai circa 14% dintre oameni au IQ între 115 și 130 și doar 2% dintre oameni peste 130. De aici recomandarea specialiștilor ca, în cazul în care ai un IQ sub medie, să te gândești de două ori înainte de a merge către profesii complexe precum medicină, inginerie avansată, cibernetică etc.

Dincolo însă de scorul general, poate fi o revelație mult mai mare să afli tipul tău predominant de inteligență – verbală, numerică sau figurală. Chiar dacă IQ-ul general îți arată că nu are sens să-l inviți la șah pe Stephen Hawking, te va ajuta enorm să înțelegi care sunt punctele tale forte (adesea diferite de cele care crezi tu că sunt). Ele îți arată ce poți face mai bine și mai repede decât ceilalți, ca să nu mai  pierzi timp și energie într-o direcție nepotrivită. De exemplu, un scor ridicat la inteligență figurală e o recomandare valoroasă pentru graficieni, arhitecți, designeri etc. La fel cum o inteligență numerică peste medie e o veste bună pentru analiști bancari, IT-iști și alte specii adesea bine plătite. Iar cu un scor mare la inteligența verbală cresc substanțial șansele să devii top performer în calitate de jurnalist, profesor, avocat și multe altele.

 

Tipul de personalitate și interesele care te motivează – cât de compatibilă e personalitatea ta ele cu anumite activități și medii de lucru

E clar, lupul de pe Wall Street nu a fost vreun introvert și probabil puțini avocați de care ai auzit vreodată au fost, așa cum nici meseria lui James Bond nu e foarte recomandată extraverților zgomotoși și entuziaști. 

În plus, e util să înțelegi care sunt interesele și pasiunile tale stabile – alinierea lor cu cea a companiei pot face minuni și pentru ea și tine (să recunoaștem, cine nu a dat măcar un Like proverbului cu Choose a job you love and you never have to work a day?!).

Știu că pentru mulți dintre noi acest tren ajunge în gară cu vreo 15-20 de ani întârziere. Sunt mii de ingineri convertiți cu forța la IT, jurnalism sau chiar taximetrie și probabil tot atâția avocați naufragiați prin orice alte birouri decât cele de avocatură. Dar, cum spunea cineva odată, nu contează cât întârzie trenul, contează să te prindă cu bagajele pregătite. Ca să poți avea o carieră prin care să-ți atingi potențialul maxim, trebuie mai întâi să-l descoperi. Preferabil înainte de pensionare

Loading Conversation